Business la sat sau job la oras? Part II

Știu că am mai scris un articol cu același nume însă aș vrea să aduc niște completări legate de oportunitățile pe care le are un business în mediul rural în comparație cu un job la oraș.

Locuitorii din mediul rural sunt în general fie agricultori, fie lucrează cu ziua pe unde găsesc de muncă, fie asistați sociali. Foarte puțini dintre ei au joburi, fie pe plan local, cel mai probabil lucrând la o instituție de stat (o parte dintre ei la primărie sau școală), fie fac naveta către cel mai apropiat oraș.

Balanță se înclină mai mult către agricultură și munca la negru. Cam asta este radiografia tristă a unui sat sărac din România. Totuși lucrurile se pot schimba cu multă muncă și implicare. Lucru pe care l-am tot repetat pe blog.

Pe măsură ce înaintez în vârstă am început să mă gândesc la deciziile pe care le-am luat în trecut, printre care se numără decizia de a nu pleca din țară și a încerca să fac ceva aici. De foarte multe ori m-am gândit la ce pot face în mediul rural, fiind limitat de posibilitățile mele actuale, atât profesionale cât și financiare, pentru a începe un business.

De fiecare dată ajung la problema banilor, deoarece fără un buget de start este cam imposibil de pornit orice. Chiar și așa există o cale despre care aș vrea să vorbesc sau mai bine zis să scriu.

Recent am publicat câteva articole despre dezvoltare rurală unde am vorbit despre fonduri europene, programe de dezvoltarea și realizarea unor planuri pe termen lung. In urma unor discuții cu diferite persoane am realizat o chestie importantă.

Dacă eu și alți oameni care mine nu ne adunăm să stăm de vorba atunci toate articolele respective rămân doar niște texte scrise pe un blog și cam atât.

Am încercat să dau niște sfaturi însă cel mai indicat este „puterea exemplului„. Dacă eu îmi ascult propriile sfaturi și pornesc ceva în mediul rural, atunci poate că aș determina mai mulți tineri să-mi urmeze exemplul și să încerce la rândul lor ceva.

Cumva, ne-am obișnuit mult prea tare să aruncăm vina pe statul român, să îi blamăm constant pentru lipsa de posibilități și condiții. E drept, statul trebuie să îți creeze niște facilități pentru a pava drumul, însă nu ne putem aștepta ca statul să le facă pe toate.

Nici eu nu mă aștept ca primăria Brezoaele să-mi citească articolele și să zică „Aha! Uite, băiatul asta a venit cu niște idei și soluții pe care le putem implementa pe plan local. Hai să ne apucăm de treaba!„.

E clar că nu se va întâmplă așa ceva. Lucrurile astea necesită resurse numeroase, iar prin resurse mă refer la resurse financiare, spațiu, logistică. Totuși, cea mai importantă resursă este resursa umană, iar asta este cel mai greu de găsit.

Oameni sunt peste tot, însă oameni pregătiți care să-ți înțeleagă viziunea și să lupte alături de ține pentru a realiza obiectivele unui plan pe 10 ani sunt extrem de greu de găsit. Sau poate că problema este la mine și nu sunt un lider bun.

În momentul ăsta mă aflu într-un impas. Încă din luna aprilie mă tot întreb dacă merită să rămân în continuare în București, să-mi caut un loc de muncă plătit cât de cât decent ca să-mi pot acoperi facturile și costurile lunare, sau să mă întorc la țară și să renunț la ideea unui loc de muncă sau cel mult să lucrez ceva remote/part time.

Ambele situații vin cu avantaje și dezavantaje. Viață la oraș îți oferă într-adevăr multe oportunități în ceea ce privește joburile, condițiile de viață mult mai bune (căldură, apă caldă, magazine non stop etc) însă nu-ți oferă neapărat satisfacție.

În ceea ce mă privește, mă simt mult mai bine la țară, alături de familie, unde mă pot bucura de iarbă verde, de aerul curat, de o viață să zicem mai liberă. Atunci când sunt în București stau în general în apartament, lucrez la PC, mă uit la seriale și cam atât, deoarece nu-mi place aglomerația și evit să ies în oraș.

Singurul motiv real pentru care am ales să mă mut în București a fost necesitatea unui job, altfel aș stă foarte bine la țară.

În 2015 unul dintre managerii pe care i-am avut la locul de muncă de atunci mi-a spus un lucru foarte important.

Întrebarea lui a fost „Ioan, unde te vezi peste 5 sau 10 ani?„, moment în care eu am răspuns fără ezitare „Nu știu dacă tot aici, însă clar făcând același lucru. Să creez conținut digital.„

A început să radă și mi-a răspuns: „Fugi mă de aici. În maxim 5 ani nu o să mai ai chef și energie să lucrezi. Cel mai probabil o să migrezi către o poziție de management, unde o să îi coordonezi pe alții care vor face ceea ce faci acum.„

5 ani mai târziu, îi dau perfectă dreptate. Nu mai am chef și energie să lucrez anumite lucruri. De fapt, a dispărut cel mai important lucru, plăcerea în muncă respectivă. Atunci când editez materiale video, nu mai există plăcere, este un proces „mecanic” pe care trebuie să îl fac periodic.

Tocmai de asta mă tot întreb. Merită să-mi distrug constant sănătatea psihică, să mă simt mizerabil și nefericit, doar pentru a avea un loc de muncă în oraș? Mi-ar prinde bine o pauză de la stres, lucru pe care mi l-au recomandat de altfel și medicii în urmă unor investigații medicale făcute în urmă cu 3 luni.

Poate că e momentul să-mi bag picioarele și să mă întorc acasă.

Aș putea să îmi concentrez atenția pe învățat programare (lucru care îmi oferă destul de multă plăcere în momentul asta), să continui să cresc proiectul VlogTehnica și să-mi folosesc restul timpului pentru a reabilita casă deoarece nu strică să am niște condiții de viață mai bune.

De asemenea, ținând cont de contextul epidemiei și de tot ceea ce se întâmplă, sunt mult mai în siguranță aici față de oraș. Cumva, mi se pare un moment oportun pentru oricine să-și reevalueze activitățile și oportunitățile.

Consider că iarna anului 2020 este momentul cel mai bun pentru cei care vor să pornească un business, deoarece urmează perioada 2021 – 2027 prin care se vor putea accesa 8 programe de finanțare prin Fonduri Europene. Practic, este suficient timp pentru a gândi un proiect, a face toate planurile posibile și a calcula diferite scenarii. În momentul în care programele devin active, nu rămâne decât să aplici.

Un job la oraș îți oferă într-adevăr stabilitate financiară prin garanția unui venit lunar constant. În schimb, un business în mediul rural vine cu multe riscuri și un viitor incert, însă cu multă satisfacție in momentul in care reușiți.

Trebuie să găsești nișa potrivită pentru ține și pentru zona respectivă, trebuie să ai curaj, să planifici concret fiecare detaliu, să faci investiții cu cap, să găsești oamenii potriviți și să muncești foarte mult în primii ani, până când ai certitudinea că business-ul poate funcționa independent.