Cum funcționează propaganda?

Propaganda este o metodă de comunicare prin care se încearcă influențarea atitudinilor, opiniilor și comportamentelor publicului țintă într-un mod favorabil propagandistului. Scopul propagandei poate fi divers, de la promovarea unei ideologii sau politici până la manipularea oamenilor pentru a obține beneficii personale sau ale grupului propagandist.

Există mai multe tehnici folosite în propagandă, printre care se numără:

Repetarea mesajului: Această tehnică implică repetarea unui mesaj până când publicul țintă îl acceptă ca fiind adevărat. Cu cât un mesaj este mai des repetat, cu atât devine mai credibil în mintea oamenilor. Să facem un exercițiu de imaginație, mesajele doamnei Șoșo, de cate ori au fost repetate în presă, pe la diferite emisiuni, atât de către ea cât și de către alți indivizi pretinși a fi tot felul de specialiști pe care ii vedem activi doar în situații și scopuri propagandistice?

Folosirea fricii: Propaganda poate fi construită în jurul fricii și a amenințării, pentru a induce oamenii să adopte un comportament dorit. De exemplu, un propagandist ar putea utiliza amenințarea cu un pericol real sau imaginar pentru a încuraja oamenii să sprijine o anumită politică sau să ia o anumită decizie. La început războiului din Ucraina am asistat cum aceeași specialiști au încercat să instaureze frica in rândul oamenilor cum că ne atacă Rusia dacă oferim ajutor refugiaților, apoi că ținerii vor fi trimiși obligatoriu în război, înainte de asta am avut panica asupra vaccinării iar recent avem canalul Bîstroe și frica dezastrului ecologic pe care îl poate avea asupra Deltei Dunării. Toate fiind doar metode de propagandă.

Atacul la persoană: Această tehnică implică atacul la persoana care susține o poziție opusă, în loc să se dezbată argumentele acesteia. Scopul este de a discredită persoana și a-i diminua credibilitatea. Primele astfel de atacuri le-am remarcat în urmă cu mulți ani asupra lui Petre Roman, apoi Băsescu și de altfel au existat și există astfel de atacuri asupra tuturor persoanelor aflate în poziții importante de conducere. Cazul Iohannis cu numărul de case și traficului de copii, Zelenskyy și acuzațiile că ar fi gay, nazist și alte minuni. Toate astea apelează la următoarea metodă propagandistă, utilizarea emoțiilor oamenilor.

Folosirea emoțiilor: Propaganda poate fi folosită pentru a provoca emoții puternice, cum ar fi teama, furia, sau compasiunea, pentru a influența opiniile și comportamentele oamenilor. În România, cel mai puternic curent de propagandă pe care l-am remarcat și eram la un pas de a face parte din el, pentru că venea cu un mesaj clar, emoțional și aparent foarte decent și bun, este mișcarea unionistă. Hai să unim Moldova cu România. Oamenii aia trebuiesc acolo rău, sunt persecutați, au nevoie de noi să ii salvam, să unim țara și să fim puternici etc. Vorbe în vânt. Toată mișcarea asta unionistă avea un scop mult mai murdar. Oamenilor din spatele curentului asta nu le pasă de unirea Moldovei cu Romania, a fost doar o platformă politică foarte atent gândită, planificată pe termen lung care a avut ca scop înființarea unui nou partid manipulând oamenii. Da. La AUR mă refer.

Falsificarea informațiilor: Această tehnică implică difuzarea de informații false sau manipularea informațiilor pentru a promova agenda propagandistului. Aici nu aș putea să dau niste exemple concrete deși sigur se întâmplă zilnic.

Folosirea unui lider carismatic: Propaganda poate fi legată de un lider carismatic care poate mobiliza și inspira oamenii să susțină o anumită cauză sau politică. Pai, cine a fost lider mega carismatic și a ajuns totuși la închisoare, săpat tot de ai lui în momentul în care a devenit incomod? Dragnea. Putem să-l acuzam de orice dar nu putem spune că nu avea o carismă politică specială.

În general, propaganda funcționează prin crearea unei atmosfere emoționale și prin manipularea informațiilor astfel încât publicul să ajungă la o concluzie sau să adopte un comportament dorit de propagandist. Este important să fim conștienți de astfel de tehnici și să evaluăm informațiile în mod critic înainte de a lua o decizie.