Digitalizarea ONRC și ROEID – Un eșec costisitor al Statului Român

În era în care digitalizarea ar trebui să aducă o schimbare majoră în modul în care interacționăm cu instituțiile publice, statul român continuă să ne demonstreze contrariul. Cazul platformelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și Registrului Operatorilor Economici Identificați Digital (ROEID) este un exemplu grăitor de cum se poate investi în tehnologie, dar rezultatul să fie unul dezastruos. Implementarea acestora este nu doar o bătaie de joc la adresa contribuabilului, ci și o risipă imensă de resurse financiare și timp.

Procesul de Autentificare – Singurul lucru care funcționează

Să spunem lucrurilor pe nume: la prima vedere, experiența utilizatorului pare promițătoare. Logarea în contul ONRC folosind credențialele ROEID se face relativ simplu. Procesul de asociere a contului vechi de ONRC cu cel de ROEID, bazat pe adresa de email, este facil și fără mari bătăi de cap. Mai mult, măsura de securitate prin autentificare pe mobil, o caracteristică implementată corect și rapid, pare să fie singura parte a sistemului care funcționează așa cum ar trebui.

Însă, din momentul în care ajungi în profilul tău ONRC, începi să-ți dai seama de dimensiunea haosului și de incompetența celor responsabili de implementarea acestor platforme. Deși câteva informații de bază precum CNP-ul, numele și prenumele sunt completate, toate celelalte date personale sunt lăsate goale sau incomplete. Cetățenie, stare civilă, regim matrimonial, data și locul nașterii, adresa de domiciliu și detaliile despre actul de identitate – toate trebuie completate manual, deși acestea ar fi putut fi preluate automat prin simpla utilizare a CNP-ului.

Hai să vă explic detaliat o serie de probleme.

În afară de nume, prenume și CNP, toate celelalte informații sunt necompletate și trebuie introduse manual. Este absurd să ai CNP-ul, dar să nu cunoști cetățenia, statutul civil și regimul matrimonial al unei persoane. Aceste date există deja în bazele de date ale stării civile și pot fi sincronizate automat de acolo.

Data și locul nașterii? Serios? Aceste informații sunt deja disponibile în buletin/cartea de identitate. Reiau ce am menționat anterior: ai deja acces la toate aceste date. De ce obligi utilizatorul să le introducă din nou? Unde este digitalizarea în acest proces?

O secțiune separată pentru restul informațiilor din actul de identitate? Serios, chiar nu gândiți deloc!

Este absurd că utilizatorii sunt nevoiți să completeze manual informații precum tipul actului, seria, numărul, emitentul, data emiterii și perioada de valabilitate a actului de identitate. Aceste detalii sunt deja disponibile în sistemele existente și ar fi trebuit preluate automat din ROEID. Obligarea utilizatorului să introducă aceste date, în loc să se sincronizeze automat, contravine principiilor fundamentale ale digitalizării eficiente. Este o dovadă clară de incompetență în gestionarea digitalizării și o încălcare flagrantă a promisiunilor de simplificare și eficiență.

Și, desigur, aceeași problemă se aplică și pentru adresa de domiciliu. Este inacceptabil ca aceste informații să nu fie preluate automat, când ar trebui să fie deja integrate în sistemele existente. Este un exemplu clar de ineficiență și neglijență în implementarea digitalizării, demonstrând o lipsă flagrantă de respect față de utilizatori și față de scopul real al tehnologiei. Astfel de deficiențe nu doar că complică inutil procesele, dar subminează și credibilitatea întregului sistem digital.

Incompetență și Indolență

Întrebarea care se pune este: cum este posibil ca într-o lume digitalizată, în care datele noastre sunt stocate și procesate în sisteme interconectate, să fim obligați să completăm manual informații care ar trebui să fie disponibile instantaneu? Răspunsul este simplu: din cauza incompetenței și indolenței atât a programatorilor care au creat aceste platforme, cât și a companiilor IT care au luat contracte de la stat și au livrat un produs sub standarde. O întreagă industrie IT care ar trebui să fie un exemplu de profesionalism și inovație se dovedește a fi un bastion al nepotismului și al superficialității, cu proiecte realizate în grabă, fără testări adecvate și cu o lipsă totală de preocupare pentru experiența utilizatorului.

O Sincronizare a Datelor, un Concept Necunoscut pentru ONRC și ROEID

Tehnic, nu ar trebui să fie nimic complicat în preluarea automată a datelor personale, având în vedere că totul poate fi legat prin CNP. Toate informațiile esențiale, de la stare civilă până la adresa de domiciliu, sunt deja stocate în diverse baze de date guvernamentale. Cu toate acestea, ONRC și ROEID, platforme care se laudă cu digitalizarea proceselor, sunt incapabile să realizeze o sincronizare simplă. Este aproape comic cum permisiunile acordate de utilizatori pentru preluarea datelor sunt ignorate complet. Cineva și-a luat banii pentru a implementa un sistem de digitalizare, dar a uitat de partea esențială: să facă sistemul funcțional.

Incompetența Plătită din Bani Publici

Acesta nu este doar un eșec tehnic; este un eșec moral. Să te joci cu timpul și nervii oamenilor în acest fel este inacceptabil. Mai mult decât atât, aceste erori și neglijențe sunt plătite din banii contribuabililor. Milioane de euro aruncate pe platforme care nu își ating scopul, pe contracte acordate unor firme care nu își fac treaba, și pe funcționari publici care închid ochii la ineficiență. În loc să se realizeze un progres real în digitalizarea administrației publice, suntem martorii unor scheme de sifonare a banilor publici prin proiecte prost gândite și mai prost implementate.

Concluzie – Digitalizarea Făcută Cu Picioarele, Simbol al Incompetenței Sistemice

În loc să ne bucurăm de avantajele unei digitalizări eficiente, suntem nevoiți să navigăm printr-un hățiș de birocrație digitală făcută cu picioarele. Sistemele ONRC și ROEID nu sunt doar un eșec al tehnologiei, ci și un eșec al statului român de a-și servi cetățenii cu respect și profesionalism. Până când nu se va schimba atitudinea față de implementarea tehnologică și nu vor fi trași la răspundere cei responsabili de aceste eșecuri, vom continua să pierdem timp, bani și resurse pe o digitalizare care rămâne doar un slogan fără substanță.

Aceasta nu este doar o problemă a utilizatorilor de zi cu zi, ci un semnal de alarmă despre cât de departe suntem de standardele internaționale și despre nevoia urgentă de reformă în sectorul public