Serios, eu chiar iubesc Romania. Aceasta tarisoara in care m-am nascut, crescut si incercat sa imi cladesc un viitor, ne ucide lent. Insa „ea” nu are nici o vina. Ci noi! Articolul asta nu e un text al unui om frustat, care nu a reusit sa se adapteze in societate. Dimpotriva, sunt o persoana extrem de optimista, uneori teribil de enervanta, cu sanse mari de reusita in aproape orice domeniu as intra.
Nu sunt expert in nimic, nu am luat BAC-ul, mi s-a cerut mita, n-am dat-o si multe alte lucruri urate de care m-am plans in trecut si probabil am sa ma plang in continuare. Pana la urma este bine scris in natura omului sa fie nemultumit. Nemultumirea ne defineste progresul, cumva.
Si totusi… m-am saturat de voi. M-am saturat de sefi imbecili, de oameni care se considera experti, de jurnalisti care confunda relatarea unei stiri cu subiectivitatea scrierii unui articol pe blog, de guvernul care aproba peste noapte legi neconstitutionale sau cel putin incomode, de lipsa de maturizare a internetului, de… multe altele.
Este pacat ca omul prin natura lui se naste liber, insa isi ingradeste sigur limite si se pune in spatele unor gratii ale creativitatii, progresului si evolutiei. De asemenea este adevarat ca sunt multe variabile pe care nu le putem controla si de multe ori viata ne este dirajata de altii. Important este ca uneori sa nu luptam contra anumitor factori, ci doar sa ne ferim de ei, sa ne adaptam si sa mergem mai departe.
Uneori avem impresia ca nu ne permitem anumite lucruri datorita acestor factori pe care nu-i putem cotrola, si asa ajungem sa dam vina pe altii pentru situatia in care ne aflam. Totusi, daca ne-am opri pentru o secunda din blamat ne-am putea pune intrebarea: „am fost oare pregatit sa fac pasul asta?” sau „sunt in stare de asa ceva?”
Daca da, atunci fa-l! Daca nu, poate nu e inca momentul.
trebuie sa te faci patron 🙂
Din pacate patroni cam stau degeaba, tu esti o exceptie 😛 Am deja cateva activitati care imi ocupa aproape 100% din timp. Din pacate banii vin mai greu, intarziat as spune.