Aparent postarea asta se vrea una amuzantă, problema însă e că oamenii chiar caută pe google treaba asta și probabil că nu găsesc răspuns pe nicăieri. Nu-i ca și cum e prea greu de înțeles de ce.
Nu iți trebuie un doctorat în fizică să poți înțelege că numărul de metri pătrați ai casei nu influențează consumul de energie electrică, ci numărul de consumatori electrici pe care ii ai în casa respectivă și implicit puterile nominale, sau consumul nominal, sau mai bine spus, cantitatea de energie necesară pentru alimentarea acestora.
Să luam următorul exemplu:
- casă de 100 metri pătrați în care avem 4 becuri, un tv, un frigider, o mașină de spălat, un laptop și o hotă
- casă de 140 metri pătrați în care avem tot 4 becuri, un tv, un frigider, o mașină de spălat, un laptop și o hotă
In ambele situații factura la curent este identica, deoarece avem fix același număr de consumatori iar suprafață casei nu influențează în acest caz consumul de curent.
O situație mai specială în care am putea spune că suprafața casei influențează consumul de curent este atunci când utilizăm o centrală electrică sau calorifere electrice pentru încălzire. Cu cât suprafața de încălzit este mai mare cu atât centrala sau caloriferele funcționează pe perioade mai lungi de timp, consumând astfel mai mult.
Totuși este impropriu spus că suprafața influențează consumul de curent, deoarece consumul este dat de fapt de puterea nominală a centralei sau caloriferelor.
Spre exemplu: Un radiator cu puterea nominala de 2000 watti nu o să iți consume 2500 watti dacă îl pui într-o cameră mai mare. Consumul acestuia o să fie identic indiferent de care în care este montat. Singurul lucru care o să fie diferit este timpul necesar pentru a încălzii spatiile respective.
Mister elucidat?
PS: Vine vara! Vă sfătuiesc să vă faceți lista de cumpărături de pe acum deoarece o sa fie măcel pe aerele condiționate. Moment preturile sunt cam măricele, dar sigur urmează oferte.
photo credit: Maria Eklind M is for Money via photopin (license)
Pune mână pe o carte de fizică – capitolul termodinamică și o să afli de acolo că pentru a aduce un anumit volum de gaz de la temperatura de – 35 grade (minimul de afară) la 25 de grade (temperatura la care poți umbla în chiloți prin casă) este nevoie de o anumită cantitate de energie (măsurată în KW).
De aceea oamenii cât au de plată la curent pentru o casă cu suprafață de.. 100 mp (înmulțești cu 2.5 înălțimea camerei și obții 250 mc). Înmulțește acum acest volum cu 50W/mc și presupunând că nu stai să se facă – 40 grade ca să dai drumul la căldură cei avea nevoie de 7.5 KW/h ca să păstrezi căldura la un nivel rezonabil.
Presupunând că pierderile de căldură pot fi compensate de 2 ore de funcționare a instalației de încălzire bazate pe curent electric, rezultă 15 KW/zi sau 450 KW/lună (în realitate media este de minim 6 ore de funcționare a instalației de încălzire ceea ce duce factura de curent undeva la 1.500 KW/lună)
Sunt absolut de acord cu tot ceea ce spui legat de termodinamica si metodologia de calcul. Totusi situatia este valabila doar in conditiile descrise de tine. Casa de 100 mp, izolatie termica extrem de buna pentru a avea pierderi de caldura cat mai mici si evident un sistem de incalzire de minim 7 KW/h cu o rata de conversie a energiei in caldura cat mai mare.
Desigur, metodologia este foarte buna si utila in determinarea capacitatii sistemului de incalzire pentru absolut orice cas. In ecuatie putem introduce multi alti factori (din ce este facuta constructia, ce tip de ferestre avem si asa mai departe) pentru a determina mai bine pierderile de caldura. Cel mai bine este sa facem calcule pentru fiecare camera, determinand astfel ce calorifere sunt necesare, care este consumul, care sunt pierderile de caldura, cat timp o sa mearga centrala, chair si la ce intervale din zi etc.
Realitatea e ca oamenii nu prea tin cont de treburile astea si prefera sa cumpere o centrala supra dimensionata, „ca sa stea fara griji”. Problema e ca nu lasa centrala aia sa incalzeasca bine casa, iar mai apoi doar sa compenseze pentru pierderile de caldura, ci o dau la minim „ca sa consume putin, fapt ce duce la un regim de functionare mult mai lung si implicit la un consum mai mare.
Exista si situatii in care isi cumpara centrala sub dimensionate, fapt ce duce evident tot la o situatie similara.
Dacă în timp ce faci duș temperatura apei fluctuează după ce ți-ai reglat-o pe gustul tău și în același timp funcționează și circuitul de încălzire înseamnă că centrala este subdimensionată sau… presiunea în sistem nu face față (o poți regla dar după o perioadă problema revine).
Yep. Ca tot ai mentionat de casa pasiva, tot incerc de circa 10 ani sa il conving pe tata sa adoptam si alte solutii de incalzire in afara soba. Spre exemplu in baie am un instant pe gaz iar apa vine dintr-un hidrofor vechi cu perna de aer busita. Presiunea apei rar trece de 1 – 1,2. Eu as merge pe un sistem cu panouri solare de incalzire a apei si eventual cu un boiler cu 2 serpentine. Din pacate nu vrea. E bine totusi ca a inceput sa considere posibilitatea unei centrale pe lemne pentru incalzire.
Și mai sus vorbeam nu despre condiții ideale ci despre cele care sunt în România. În condiții ideale vorbim de casă pasivă și atunci factura la încălzire pentru 100 mp nu trece de 150 de lei. Iar la curentul electric rata de conversie în căldură se apropie de 100%