Democrația din România nu este șubredă, ci puternică

Rezultatele alegerilor din 2024 și anularea acestora au generat dezbateri aprinse privind soliditatea democrației în România. Există voci care susțin că democrația este fragilă, că instituțiile statului au eșuat în a asigura un proces electoral corect și că anularea alegerilor a fost o măsură nedemocratică. Cu toate acestea, dacă analizăm contextul mai amplu și dovezile disponibile, putem argumenta că democrația din România nu este șubredă, ci dimpotrivă, a demonstrat o capacitate remarcabilă de rezistență și adaptare în fața unui atac fără precedent asupra procesului electoral.

Anularea alegerilor: un act de protecție a democrației, nu un semn de slăbiciune

Unul dintre principalele argumente împotriva stabilității democrației românești este decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale. Totuși, această decizie nu trebuie privită ca o slăbiciune, ci ca o măsură necesară în fața unei interferențe externe masive.

Dovezi clare de influență externă:

• 25.000 de conturi de TikTok coordonate de Rusia au acționat concertat pentru a-l promova pe Călin Georgescu.
• 700 de milioane de vizualizări pentru hashtagul #călingeorgescu, cu un record de 100 de milioane într-o singură zi.
• Locul 9 mondial pe TikTok – un succes imposibil de atins organic pentru un candidat anonim.
• 4.100 de reclame politice plătite dintr-o țară străină (270.000 euro), promovându-l pe Georgescu și atacând-o pe Elena Lasconi.
• 440 de milioane de afișări la reclame plătite, cu mesaje care pregăteau publicul pentru candidatul susținut de rețeaua rusă.
• Rețele rusești implicate în destabilizarea alegerilor conform analizei făcute de organizații independente precum Reset Tech, Check First și EU Disinfo Lab.

În fața acestor dovezi, anularea alegerilor nu este un semn de slăbiciune democratică, ci o măsură necesară pentru a proteja integritatea procesului electoral.

Instituțiile statului au reacționat în fața unui atac hibrid

O democrație adevărată nu este definită doar prin organizarea de alegeri, ci și prin capacitatea instituțiilor sale de a răspunde amenințărilor. România a demonstrat că are mecanisme funcționale de apărare a procesului democratic:

• CSAT și serviciile de securitate au identificat rapid atacul informațional și au oferit un raport care, deși perfectibil, conține dovezi clare privind amestecul Rusiei.
• Parlamentul European și NATO au recunoscut că România a fost ținta unui atac cibernetic și informațional masiv.
• Curtea Constituțională a acționat pentru a preveni preluarea frauduloasă a funcției prezidențiale.

Deși s-a criticat lipsa unei comunicări mai clare către cetățeni, esențial este faptul că mecanismele democratice au funcționat și au împiedicat un dezastru electoral.

Puterea democrației constă în capacitatea de a corecta derapajele

Dacă România ar fi avut o democrație fragilă, ar fi permis ca un candidat susținut prin propagandă externă să preia președinția fără opoziție. Însă, democrațiile puternice sunt cele care au capacitatea de a corecta derapajele și de a se proteja împotriva atacurilor.

Anularea alegerilor a fost o măsură extremă, dar necesară, iar faptul că instituțiile statului au reușit să gestioneze această criză și să organizeze un nou scrutin arată că democrația românească este rezistentă.

Mitul „nu sunt suficiente dovezi”

Există o narațiune conform căreia nu ar fi existat suficiente dovezi pentru anularea alegerilor. Această idee este greșită și se bazează fie pe dezinformare, fie pe o neînțelegere a modului în care funcționează atacurile hibride.

A crede că ar fi trebuit să existe un document explicit de tipul „Sunt Vladimir Putin, vreau să-l susțin pe Georgescu” este o abordare naivă. Atacurile de acest tip sunt subtile, bine planificate și implică multiple straturi de manipulare.

Dovezile adunate de experți, organizații independente și instituții naționale și internaționale sunt copleșitoare și demonstrează că alegerile au fost afectate într-un mod care ar fi compromis grav legitimitatea viitorului președinte.

Reacția Occidentului confirmă gravitatea situației

Nu doar România a observat aceste interferențe, ci și partenerii noștri strategici:

• NATO și SUA au recunoscut că Rusia a desfășurat o campanie de destabilizare a alegerilor românești.
• Franța, Germania și Marea Britanie au avertizat asupra atacului cibernetic și informațional.
• Bloomberg și alte publicații internaționale au documentat implicarea unei rețele străine în promovarea lui Georgescu.

Aceste reacții demonstrează că situația din România nu a fost un caz izolat și că decizia de anulare a alegerilor a fost justificată.

Democrația românească este mai puternică decât pare

Departe de a fi șubredă, democrația din România a dovedit o capacitate remarcabilă de rezistență. Instituțiile au reacționat, interferențele externe au fost descoperite și sancționate, iar procesul electoral a fost protejat.

Sigur, există probleme care trebuie adresate:

• O mai bună comunicare din partea autorităților.
• Consolidarea legislației privind propaganda externă.
• Educarea cetățenilor pentru a recunoaște manipularea online.

Însă aceste aspecte nu arată o democrație slabă, ci una în proces de maturizare, capabilă să învețe din provocările întâmpinate. România a fost ținta unui atac hibrid major, dar a reușit să-și apere sistemul democratic, demonstrând că are instituții solide și mecanisme de protecție eficiente.

Democrația românească nu este șubredă. Este testată, provocată, dar rămâne puternică.

Mai multe indicatii despre implicarea unor „actori statali” in alegerile din Romania gasiti aici.