Social Media ne-a Lăsat Impotenți Intelectual

Traversăm o perioadă în care granița dintre realitate și ficțiune devine tot mai neclară, iar social media joacă un rol central în această confuzie. În România, asistăm zilnic la un spectacol al manipulării și propagandei, unde ecranele telefoanelor devin ferestre către o realitate distorsionată. De la primele ore ale dimineții, barurile sunt pline de oameni pierduți în feed-uri de TikTok, unde un „tap” te duce la un mesaj manipulator, un altul la discursul unui politician controversat, și încă un „tap” la propagandă rusească. Minciunile, dezinformările și mesajele menite să polarizeze societatea sunt la ordinea zilei, transformând o mare parte din populație într-o masă ușor de manipulat.

Această situație ridică două probleme fundamentale care se intersectează și se amplifică reciproc.

Acțiuni concertate de inflamare a extremismului

Pe de o parte, observăm acțiuni concentrate și bine organizate menite să inflameze extremismul în România. Nu este o coincidență că anumite mesaje apar repetitiv și sunt promovate insistent. Grupuri de interese, fie ele politice sau externe, folosesc platformele de social media ca uneltee puternice pentru a semăna discordie, a promova ideologii radicale și a destabiliza coeziunea socială. Aceasta se traduce prin:

• Propaganda rusească și narative anti-occidentale: Mesaje care denigrează valorile democratice, Uniunea Europeană și NATO, încercând să submineze încrederea publică în instituțiile naționale și internaționale.
• Dezinformare și știri false: Răspândirea intenționată a informațiilor eronate despre evenimente curente, politicieni sau grupuri sociale, cu scopul de a crea confuzie, frică și resentimente.
• Polarizarea societății: Amplificarea diferențelor de opinie și transformarea lor în conflicte ireconciliabile, încurajând ura și intoleranța față de „celălalt”, fie că este vorba de o anumită etnie, orientare politică sau grup social.
• Promovarea figurilor populiste și extremiste: Oferirea unei platforme ample pentru discursurile incendiatoare care promit soluții simple la probleme complexe, apelând la emoții primare și la resentimente.

Aceste acțiuni sunt insidioase și dificil de combătut, deoarece se adaptează constant la algoritmii platformelor și se mulează pe vulnerabilitățile psihologice ale utilizatorilor.

O populație vulnerabilă la manipulare

Pe de altă parte, avem o mare parte din populație care este needucată în ceea ce privește gândirea critică și discernământul digital. Această lipsă de educație cibernetică îi face extrem de vulnerabili în fața valului de dezinformare. Mulți nu știu să facă diferența între:

• Un mesaj oficial venit din partea unei instituții acreditate și o postare anonimă sau un meme fără sursă.
• O știre adevărată, verificată de jurnaliști profesioniști, și una falsă, creată cu scopul de a manipula sau de a genera trafic.
• Opinii personale sau satiră și fapte concrete.

Mai grav, această vulnerabilitate nu se manifestă doar prin acceptarea pasivă a minciunilor. O parte semnificativă a populației amplifică la rândul său mesajele false, distribuindu-le mai departe în cercurile lor sociale, contribuind astfel la proliferarea lor exponențială. Fără a verifica sursa, fără a se întreba dacă informația este plauzibilă, ei devin vectori inconștienți ai propagandei.

Unde ne Aflăm și ce e de făcut?

Combinația dintre acțiuni concentrate de manipulare și o populație vulnerabilă la dezinformare a creat un teren fertil pentru o impotență intelectuală colectivă. Capacitatea de a raționa critic, de a verifica faptele și de a forma opinii bazate pe informații solide este erodată constant. Suntem cufundați într-o bulă de ecou digital, unde algoritmii ne servesc conținut care confirmă prejudecățile existente, izolându-ne și mai mult de puncte de vedere diferite și de realitatea obiectivă.

Pentru a ieși din acest cerc vicios, este nevoie de o abordare multi-fațetată:

• Educația mediatică și digitală: Este imperios necesar ca educația să includă, de la vârste fragede, cursuri de gândire critică, recunoaștere a știrilor false, verificare a surselor și înțelegere a algoritmilor social media.
• Responsabilitatea platformelor: Marile companii de social media trebuie să își asume o mai mare responsabilitate în moderarea conținutului și în combaterea dezinformării, investind în instrumente de detectare și eliminare a mesajelor false.
• Implicarea instituțiilor: Instituțiile statului, societatea civilă și jurnaliștii independenți trebuie să colaboreze pentru a demasca rețelele de propagandă și pentru a oferi publicului informații verificate și de încredere.
• Conștientizarea individuală: Fiecare utilizator trebuie să devină mai conștient de propriile vulnerabilități și să dezvolte o „igienă digitală” – verificarea surselor înainte de a distribui, scepticism față de titlurile senzaționaliste și căutarea activă a informațiilor din surse multiple și credibile.

Social media nu este, prin definiție, un rău. Potențialul său de a conecta oamenii și de a facilita accesul la informație este imens. Însă, lipsa de discernământ și exploatarea vulnerabilităților umane de către actori rău-voitori au transformat-o într-un instrument de distrugere intelectuală. Este timpul să ne recâștigăm controlul asupra propriilor minți și să ne eliberăm de iluzia unei realități dictate de algoritm și manipulare. Numai așa putem spera să construim o societate mai informată, mai rezistentă și mai puțin vulnerabilă la capcanele erei digitale.